O oarecare alee si-un altfel de orgasm

Calatoresc cu ochii inchisi. Mi-am acoperit urechile cu palmele si merg, asa, cu pasii masurati, ca pe muchia unui bilet de tramvai. Din cand in cand echilibrul mi se duce aiurea iar pantoful mi se-nfunda ba intr-o cutie bere aruncata de cine stie ce urangutan social, ba intr-un scuipat proaspat si ferchezuit. O lume greu de urnit, tampit de matinala si ingretosata de propriile-i ticuri. Inca un pas pe muchia biletului. Dau cu nasul in mirosurile unei cucoane ce are lumea la picioare, sau cel putin asta-si imagineaza. O fi mironosita habotnica de vizavi? Nu am curajul sa deschid ochii. Doar musc putin din placerea de a auzi “prinprejururile” in surdina, nu-mi intra stridentele pe de-a-ntregul in urechi. Un orgasm difuz, ii aud pe cei din jur dar nu-i pot asimila. Difuz, dar totusi un orgasm… Cu urechile acoperite…