Si sar fara salt

Valuri de sare. E seara si sar fara salt. Ma apuca diminetile pe malul marii si nu stiu ce caut aici, vad sticle pline de mesaje ce vin buluc, crezand ca am buzunarele pline de tirbusoane. Ascult naufragiatii din trecut si-i vad cu gaturile lungite, pandind fiecare vreasc ce seamana a catarg. Speranta? Ospiciu? Ospat? Cu ce-si umple sufletul cel ce are drept orizont doar maluri in cerc? E seara si sar. Fara salt. Astept momentul propice cand voi putea sa urc pe tubul de lumina al farului, cel ce ma va roti ca un nebun. In cerc. Si-am sa arunc cu sticle…